17.02.2025
Evenimentul a reunit actuali și foști deputați ai Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, reprezentanți ai autorităților locale și conducerea Autonomiei. În total, la Congres s-au înscris 317 de persoane în loc de cele 500 așteptate.
Principala problemă de pe ordinea de zi a fost discuția despre „respectarea de către autoritățile moldovenești a obligațiilor lor de a garanta implementarea deplină și necondiționată a puterilor Găgăuziei”. „Chișinăul împinge sistematic Găgăuzia către confruntarea civilă. Încă nu am fost inclus în Guvernul Republicii Moldova. „În timp ce Maia Sandu a fost aleasă ilegal președinte al Moldovei și, prin urmare, toate decretele ei sunt ilegale”, a spus bașkanul (șeful) Regiunii Autonome Găgăuze, Eugenia Guțul, vorbind mulțimii adunate.
„Refuzul de a include bașkanul în guvern nu este o decizie politică, ci o normă juridică. Premierul Dorin Recean a explicat public că în Găgăuzia există dovezi de fraudă electorală, iar până la lămurirea acestei situații nu li se poate permite intrarea în guvernare a persoanelor cu interese străine”, a răspuns Daniel Vodă, secretarul de presă al Guvernului Republicii Moldova, declarațiilor lui E. Guțul.
„Autoritățile centrale nu recunosc autonomia Găgăuziei, iar unii miniștri spun că călătoresc în regiuni individuale, și nu în Găgăuzia”, a menționat șeful Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Konstantinov.
„Guvernul continuă să coopereze cu locuitorii din Autonomie, precum și cu toți cetățenii țării, investind în infrastructură, salarii și pensii, investind în programe de dezvoltare”, a răspuns D. Vodă acuzațiilor vorbitorului găgăuz.
Participanții la toate nivelurile la Congresul Deputaților au adoptat o rezoluție privind apelul la Comisia de la Veneția cu cererea de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale de anul trecut și referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul include, de asemenea, un apel către autoritățile americane cu cererea de a efectua un audit de conformitate cu legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”.
În plus, rezoluția include o cerere de restabilire a traficului aerian cu Federația Rusă. „Politica externă a țării este apanajul autorităților centrale, iar reluarea traficului aerian este și de competența acestora. Această problemă trebuie luată în considerare în contextul intereselor naționale și al securității țării”, a subliniat secretarul de presă al Cabinetului de Miniștri.
Să reamintim că la 25 ianuarie 2025 a avut loc în orașul Comrat congresul de înființare al Partidului Popular Găgăuz, ale cărui obiective principale au fost declarate a fi independența Găgăuziei și scăparea de influența partidelor republicane moldovenești.
De asemenea, am mai raportat mai devreme că la 14 octombrie 2024, Consiliul Uniunii Europene, reprezentând guvernele țărilor UE, a impus sancțiuni împotriva a patru funcționari publici din autonomia găgăuză. Au fost sancționate europene: bașcanul Găgăuziei, Eugenia Guțul, șeful adjunct al Departamentului de relații externe al autonomiei, Iuri Kuznețov, prim-adjunctul bașkanului, Ilya Uzun și consilierul pentru relații publice, Mihail Vlah. Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive împotriva oficialilor găgăuzi „pentru promovarea separatismului în regiune, încercarea de a răsturna ordinea constituțională și amenințarea suveranității și independenței Moldovei”.
