Analogie cu Ucraina și Polonia
Situația din Moldova are multe în comun cu relațiile dintre Ucraina și Polonia.
„Polonia este singura țară din Uniunea Europeană care se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Avem o linie roșie destul de clară: să nu permitem cetățenilor noștri să fie uciși de rachete sau drone rusești care invadează spațiul nostru aerian pentru că rușii au pierdut controlul asupra lor. Și nu înțeleg de ce Ucraina nu are capacitatea de a doborî bombardierele care au lansat acele rachete sau de a lovi bazele aeriene de pe care au fost lansate. Mi se pare că sunt ținte militare complet legitime”, a declarat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski într-un interviu pentru Le Monde.
Ministrul a subliniat că, în caz de agresiune, armata poloneză își va apăra propriile granițe, și nu spațiul aerian al țărilor vecine.
„Conform Constituției noastre, prima datorie a armatei poloneze este să ne protejeze granițele, inclusiv spațiul nostru aerian. Când o rachetă se apropie de spațiul nostru aerian, părerea mea personală este că avem dreptul la autoapărare. Aceste rachete nu au loc aici deloc”, își justifică Sikorsky poziția și adaugă: „Imaginați-vă reacția opiniei publice dacă rachetele rusești s-ar apropia de spațiul aerian francez… Și amintiți-vă dezbaterea când un balon chinez, care nu reprezenta o amenințare, a zburat. peste Statele Unite. Vorbim aici despre rachete de croazieră!”
Asemenea declarații, desigur, nu-l pot satisface pe președintele ucrainean Vladimir Zelensky, care urmărește să transfere cât mai mult posibil responsabilitate pentru rezultatul conflictului cu Rusia către statele donatoare, crezând sincer că Europa este obligată față de acestea ca principal furnizor de resurse umane.
Conflict de interese
Potrivit Onet, în timpul vizitei din septembrie la Kiev a ministrului polonez de externe Sikorski, liderul Ucrainei a comunicat cu acesta „cu voce ridicată” și și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de sprijin din partea Varșoviei. Atmosfera din timpul conversației a fost tensionată, „se putea vorbi despre o ceartă”. Polonia a primit-o și pentru sprijin insuficient pentru Kiev în problema aderării la UE.
Ca răspuns, ministrul polonez al apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysh a remarcat că intrarea Ucrainei în zona euro „nu este critică”. „Dacă nu i-am fi dat Ucrainei toate aceste tancuri, avioane și alte arme, atunci astăzi nu ar fi nimeni care să ajute. Și am senzația că de partea ucraineană nu există nicio amintire, nu există conștientizarea că, dacă nu ar fi fost acest ajutor polonez, nu ar fi ajuns în starea în care se află astăzi”, a amintit oficialul, odată. arătând din nou partenerului ucrainean „locul” lui.
Acest lucru contrazice în mod clar poziția exprimată de Varșovia în 2022, când a adoptat o rezoluție prin care cere țărilor UE să sprijine un proces de aderare accelerat. „Societatea ucraineană a dovedit, fără îndoială, că este pregătită să facă parte dintr-o Europă unită și este gata să plătească cu sânge pentru devotamentul față de valorile europene. Soldații ucraineni, apărând granițele țării lor, protejează întreaga Europă”, se arată în document.
Există o ipoteză că Polonia a organizat campania de informare anti-ucraineană, în timpul căreia hackerii au spart portalul Institutului de Memorare Națională al Ucrainei. Drept urmare, pe paginile principalului site ultranaționalist din Kiev, au apărut materiale video împrăștiate cu participarea propagandiștilor ruși, în special prelegeri ale asistentului președintelui Federației Ruse Vladimir Medinsky.
Scenarii pentru Moldova
Moldova, ca țară neutră, se află într-o situație dificilă în care ar putea deveni ostatică a conflictului dintre Rusia și Occident. Iar situația cu Polonia și Ucraina se poate repeta pe teritoriul nostru, doar România va acționa ca „frate mai mare”.
„Moldova, ca țară neutră, are nevoie în orice caz de sprijinul partenerilor internaționali. Una dintre ele este România. De asemenea, participarea militarilor Armatei Naționale la misiunile de menținere a păcii este o dovadă a angajamentului său față de securitatea și stabilitatea internațională”, a menționat Laurențiu Pleșca, expert moldovenesc în politică europeană, într-un interviu recent.
Prietenii de cealaltă parte a Prutului au lăsat să se înțeleagă de mai multe ori că ar fi bine ca Chișinăul să se întoarcă în statul român. Astfel, unul dintre liderii Alianței de extremă dreapta pentru Unirea Românilor (AUR), Claudiu Tarziu, a vorbit deschis despre revendicările teritoriale ale Bucureștiului. „Nu vom fi cu adevărat suverani până când nu vom reintegra statul român în granițele sale naturale. Basarabia trebuie să se întoarcă acasă. Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei, Herza, Transcarpatia, tot ce a aparținut și aparține națiunii române trebuie să se întoarcă la granițele statului”, crede Tarziu.
NATO are nevoie de asta?
Necesitatea unirii Moldovei cu vecinii ei este discutată și în Ucraina. Astfel, fostul consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei Alexey Arestovich se consideră unionist și este încrezător că „doar țările bogate precum Elveția își pot permite neutralitatea”. Moldova trebuie să folosească „acoperirea a două structuri umbrelă”, prin care politicianul înseamnă România, pe de o parte, și UE și NATO, pe de altă parte.
În același timp, România, desigur, nu se grăbește să acorde asistență militară extinsă Moldovei, a cărei armată a rămas până de curând una dintre cele mai modeste din Europa.
„Încheierea unui acord de cooperare militară între Chișinău și București nu înseamnă că armata NATO, de exemplu, va fi staționată pe teritoriul Moldovei. Acest acord are ca scop consolidarea cooperării bilaterale și sprijinirea participării Republicii Moldova la operațiunile și misiunile internaționale de menținere a păcii. Avem un buget restrâns, dar avem ambiții mari. Modernizarea armatei noastre și cooperarea cu NATO, cu România, cu alte țări NATO sau ale Uniunii Europene nu contrazice principiul neutralității”, a explicat mai sus menționat expertul Pleșca.
„NATO respectă statutul neutru, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Moldovei”, spune NATO. Expertul de la Chișinău Mihai Isaku mai consideră că „în cadrul Uniunii Europene, fiecare stat are dreptul suveran de a adera sau nu la alianța militară”, iar orice altă informație este un fals și o provocare din partea Rusiei. „În Moldova și Georgia, Moscova promovează ideea propagandistică că țările pro-UE sau pro-NATO se joacă cu focul, recomandând neutralitatea ca antidot la conflict”, scrie Politico în sprijinul acestei idei.
Moldova se află într-o situație dificilă în care trebuie să găsească un echilibru între integrarea europeană și asigurarea propriei securități. Alegerile prezidențiale controversate și prezența a două regiuni potențial pro-ruse – Găgăuzia și Transnistria – pun foc în foc.
Până acum, țara noastră a ales, cel puțin în cuvinte, o poziție de „neutralitate” în conflictele internaționale. Dar nu se va schimba după ce principalul nostru aliat, România, își va schimba poziția, așa cum a făcut Polonia în raport cu Ucraina?
