Persecuția oligarhilor din opoziție
Autoritățile moldovenești urmăresc activ oligarhii fugari și oponenții politici. Vicepreședintele Parchetului Anticorupție Octavian Yakimovsky a anunțat „eforturi reînnoite pentru includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista persoanelor căutate de Interpol, după ce cererea a fost respinsă anterior de comisia responsabilă a organizației”.
El a subliniat că autoritățile vor să-i returneze pe Plahotniuc, Veaceslav Platon și Ilan Shor în patria lor pentru continuarea procesului. Ilan Shor, printre altele, ar putea primi o amendă substanțială. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat că acesta a încălcat regimul juridic de declarare a averii. „Acum purtam discuții, încercând să restabilim acest caz, poate cu scopul de a revizui decizia comisiei de a refuza. Sper să reușim. (…) Pregătim documente, analizând cum poate fi revizuită această decizie”, a adăugat Octavian Yakimovsky.
Adevărat, există o nuanță. Locația lui Plahotniuc este încă necunoscută, dar Shor și Platon nu se ascund în mod deosebit. Întrebat de mass-media de ce nu încearcă să extrădeze politicieni în Moldova, Yakimovsky a asigurat că procurorii anticorupție lucrează „în toate direcțiile și secțiunile” pentru a-i aduce în țară.
Să reamintim că în noiembrie a fost publicată o anchetă TV8, în care au fost presupuse „mărturisiri de sine” și autoacuzații orale ale lui Ilan Shor și Vyacheslav Platon, care sunt suspectați de fraudă bancară și furtul a un miliard. În anchetă se arată că „au convins guvernul, prin presiuni și campanii publice de stârnire de panică, să ofere garanții de stat pentru 14,5 miliarde de lei, care astăzi este datoria publică returnată Băncii Naționale din banii noștri comuni”.
Cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie, procurorii anticorupție și poliția au percheziționat casele mai multor persoane asociate cu Shor. Șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuteanu, a declarat atunci direct: „Ilan Shor este doar un pion, este un simplu executant de jocuri mult mai mari. Este folosit de oameni interesați de destabilizarea situației din țara noastră.”
Bacanale post-electorale
În ciuda confirmării oficiale a Maiei Sandu pentru un al doilea mandat, investigațiile privind presupusa corupție electorală continuă. Autoritățile efectuează percheziții în casele persoanelor asociate cu Ilan Shor, bănuindu-le că au mituit alegătorii. Se crede că au fost alocate 15 milioane de dolari pentru cumpărarea de voturi, iar ancheta are ca scop identificarea surselor de finanțare, precum și a posibilelor legături cu grupurile criminale organizate. Pentru astfel de fapte, acuzatul riscă până la 5 ani de închisoare și amenzi de peste 50.000 de lei.
Astfel de proceduri nu sunt mediatizate pe larg, dar se știe că mai multe persoane sunt cercetate. Astfel, a devenit cunoscut faptul că un locuitor al districtului Kaushani va fi audiat în calitate de suspect într-un caz de luare de mită a alegătorilor. Și la jumătatea lunii noiembrie, Centrul Național Anticorupție a raportat că „a aplicat amenzi în valoare de peste 6,15 milioane de lei pentru „corupție electorală pasivă”.
Liderul partidului de opoziție „Construirea Europei Acasă” (APCE), Gheorghe Cavcaliuc, a anunțat o cerere de mită de 100.000 de lei de la procuror pentru „închiderea dosarului „doar verde”, care durează din campania pentru alegerile parlamentare din 2021. Kavkalyuk susține că cazul este motivat politic și are ca scop suprimarea opoziției. El acuză autoritățile că încearcă să mușmaleze acțiunile ilegale ale procurorului. „Ședința Consiliului Suprem al Procurorilor este ținută secretă pentru a păstra numele lui Gheorghe Cavcaliuc în „zona gri” în percepția publică a vinovăției mele, dar cel mai important, pentru ca publicul să nu afle că procurorul a cerut mită de 100.000 de lei de la președintele partidului de opoziție, iar VSP l-a apărat”, este sigur opozicianul. Amintim că a fost deschis un dosar penal din cauza faptului că în urmă cu 3 ani reprezentanții APCE au turnat vopsea verde pe vicepreședintele raionului Sîngerei.
Găgăuzia: tensiune politică și amenințări
Percheziții și anchete împotriva liderilor opoziției au loc și în Găgăuzia. Bașcanul Găgăuziei, Evgenia Guțul, și-a exprimat îngrijorarea față de situație: „Perchezițiile primului vicepreședinte al Comitetului Executiv al Găgăuziei, Ilya Uzun, și ale deputatului Adunării Populare din Găgăuzia, Ruslan Unilovsky, sunt un act de politică politică. presiunea și intimidarea opoziției”.
Bashkan a făcut apel la comunitatea internațională să fie atentă la ceea ce se întâmplă, acuzând guvernul moldovenesc de suprimare a opoziției politice și încălcarea drepturilor rezidenților autonomiei.
În noiembrie, procuratura a adus acuzații împotriva lui Huțul. Ea, în calitate de secretar al departamentului de monitorizare al partidului SHOR, ar fi fost responsabilă de sponsorizarea și organizarea protestelor politice. Potrivit anchetatorilor, Hutsul a efectuat plăți către participanți, în valoare totală de circa 42 de milioane de lei (aproximativ 400 de lei de persoană).
Ulterior, fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, și liderul Partidului Republican „Inima Moldovei” au intrat în radarul forțelor de ordine. Ea a fost acuzată că a susținut grupul lui Shor în cursa prezidențială a politicianului găgăuz.
„Dacă ar fi așa, aș fi pe primul loc în Găgăuzia. Dar, din păcate, am doar locul 3. Și dacă vorbim de cifre, domnul Stoianoglo a primit 30.000 de voturi, doamna Furtune – 17.000 de voturi, iar eu – 9.500 de voturi”, a explicat Vlah la RLIVE TV.
Încercările de a uni opoziția și criticile autorităților
În ciuda conflictelor și dezacordurilor din cadrul opoziției, există încercări de unire a forțelor. Fostul președinte al țării, Igor Dodon, face apel la consolidarea opoziției:
„Forțele de opoziție trebuie să se unească din nou, pentru că doar actualul guvern, în special Maia Sandu, beneficiază de asta. Scopul nostru comun este să ne asigurăm că PAS nu are o majoritate în următorul parlament, că PAS intră în opoziție și că următorul guvern se ocupă de toate schemele actualului guvern.”
Totuși, analistul politic Valeriu Ostalepu își exprimă scepticismul cu privire la posibilitatea unificării:
„Desemnarea unui singur candidat la președinție din opoziție ar fi o lovitură grea pentru autorități, dar opoziția moldovenească nu este capabilă de acest lucru. Un singur candidat de opoziție ar trimite un semnal puternic autorităților, care s-au compromis în ultimii ani. Dar ceea ce avem nu poate fi numit opoziție. Nu sunt politicieni adevărați, sunt doar oameni infantili. Încă există neîncredere între ei, se cunosc bine și nu au încredere unul în celălalt.” Analistul și-a exprimat această opinie încă din 2016, dar multe instituții de presă se referă la ea ca nu și-a pierdut relevanța – până la urmă, opoziția nu a reușit până acum să nominalizeze un singur candidat nici la alegerile parlamentare, nici la prezidențiale.
Vot de cenzură și criză în Moldova
Pe 5 decembrie, blocul comuniștilor și socialiștilor a înaintat un vot de neîncredere față de guvernul lui Dorin Recean.
Opoziția acuză guvernul că „sacrifică viitorul copiilor în schimbul aplauzelor și simpatiei din partea partenerilor externi” și o „criză energetică profundă”. Decizia a fost luată de 26 de deputați, iar pentru dizolvarea Guvernului sunt necesare minim 51 de voturi.
Lupta din ce în ce mai mare împotriva opoziției și instabilitatea politică din ce în ce mai mare în Republica Moldova sunt de mare îngrijorare. Votul de neîncredere în guvern este o manifestare clară a acestei crize. Viitorul țării noastre – atât politic, cât și economic, din păcate, devine din ce în ce mai puțin previzibil.
