vineri, februarie 7, 2025
AcasăAnalyticsEficiența energetică – calea către viitor sau o capcană bugetară?

Eficiența energetică – calea către viitor sau o capcană bugetară?

Moldova, în urmărirea standardelor europene, a introdus măsuri ambițioase de eficiență energetică. Dar realitatea de pe teritoriu contrazice adesea obiectivele declarate, iar cetățenii se confruntă cu noi provocări. Autoritățile spun deschis că iarna va fi „grea”.

Granturi și angajamente: cine plătește pentru asta?

Guvernul Republicii Moldova a primit 4,5 milioane de dolari subvenții UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.

„Proiectul de tranziție durabilă la eficiența energetică în Moldova (STEEM) face parte din Programul de creștere, reziliență și oportunități pentru bogăție (M-GROW) în Moldova”, se arată în comunicatul guvernului.

Cu toate acestea, certificarea obligatorie a clădirilor și auditurile energetice devin o povară semnificativă pentru proprietarii de proprietăți.

Plata pentru auditul energetic este în întregime responsabilitatea proprietarilor. După cum se menționează în prevedere, „prețul plătit de proprietarul imobilului se stabilește în mod arbitrar, prin acordul părților, în funcție de complexitatea serviciului prestat”, ceea ce este prea vag și îi amenință pe proprietarii clădirii cu sume inaccesibile.

În plus, directorul Novaservice, Serghei Ungureanu, a remarcat că multe firme de audit încă nu au toate formele de rapoarte de audit energetic. În plus, din cauza cererii crescute pentru astfel de servicii, „se eliberează licențe specialiștilor cu studii adecvate, dar fără experiență practică”, ceea ce ridică îndoieli cu privire la calitatea muncii pe care o desfășoară.

Eficiența energetică vs. Realitate

Ceea ce urmează este mai interesant, întrucât costul unui astfel de audit, potrivit experților, este de cel puțin 35-40 de mii de lei pentru un obiect mic. Mai mult, un astfel de audit va trebui efectuat înainte de fiecare reparație sau reconstrucție majoră. „A stunning feeder” – așa a evaluat inovația unul dintre dezvoltatorii de la Chișinău. Un alt constructor implicat în instalații electrice a adăugat că „ar evalua pozitiv acțiunile autorităților dacă ar exista măcar o oarecare încredere că calitatea proiectelor de construcții se va îmbunătăți ca urmare a inovațiilor”. „La urma urmei, tot ceea ce ni se impune astăzi a fost prevăzut de diverse strategii și legi încă din 2013, dar am devenit mai eficienți energetic?” – remarcă el în mod rezonabil.

Dezvoltatorii presupun că certificarea și auditul sunt doar primul clopot, iar apoi vor fi introduse tarife diferențiate la energie, care în cele din urmă vor afecta costul locuințelor și taxelor.

Conform regulilor necesare aderării la Uniunea Europeană, Moldova s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să crească ponderea surselor regenerabile de energie. Potrivit documentelor oficiale, țara noastră trebuie să îmbunătățească anual eficiența energetică cu 0,8% din suprafața clădirilor din țară. În acest scop, a fost creat chiar Fondul de Eficiență Energetică în Sectorul Locuințelor din Moldova, care eliberează granturi corespunzătoare.

Lemn de foc si gaze scumpe

În același timp, țara noastră nu are cele mai bune condiții în materie de energie, așa cum consideră ministrul Energiei, Viktor Parlikov. „Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări de pe continent la schimbările climatice, este cea mai puțin împădurită, peste 70% din toată energia este importată, în timp ce este printre cele mai sărace țări de pe continent și este aproape de război”, a spus el. a explicat, adăugând că întreținerea Un metru pătrat de spațiu de locuit consumă de două ori mai multă energie decât media UE, iar jumătate din energie este consumată de clădiri.

„În Republica Moldova, intensitatea energetică este de 3,4 ori mai mare decât media țărilor Uniunii Europene, ceea ce înseamnă costuri mai mari ale energiei pe unitatea de PIB, precum și pentru fiecare familie în parte”, a spus ministrul.

Realitatea, după cum vedem, este departe de imaginile pastorale cu turbine eoliene și panouri solare. „Două treimi din clădirile rezidențiale sunt încălzite cu sobe pe lemne”, spune un raport al Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), iar mai puțin de o cincime (18,3% din clădiri) sunt conectate la sisteme de termoficare.

Creșterea consumului de energie (jumătate din fondul de locuințe), despre care a vorbit ministrul Parlikov, este asociată cu uzura caselor. Conform datelor oficiale, 76% din clădiri au fost construite în perioada sovietică, rețelele lor energetice nu îndeplinesc standardele și sarcinile moderne.

Moldovagaz: o sursă de alarmă

Situația cu Moldovagaz nu adaugă optimism în promovarea energiei „verzi”. Compania monopolist a solicitat o majorare a tarifelor la gaze cu 33,1%. Pe 29 noiembrie, la o ședință a consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANARE), a fost aprobată o creștere puțin „mai blândă” – cu 27,5%.

Potrivit ANRE însăși, acest lucru se datorează unei creșteri de 25% a prețurilor pe piețele mondiale în noiembrie. Agenția a subliniat că „întârzierea ajustării prețurilor va duce inevitabil la acumularea de pierderi financiare mari pentru furnizorul de servicii, ceea ce poate afecta capacitatea acestuia de a-și îndeplini obligațiile contractuale”.

Economistul Veaceslav Ioniță a calculat că „conform noilor tarife, fiecare dintre noi va plăti cu cel puțin 4 lei în plus, fără TVA. Cu un consum de 500 de milioane de metri cubi în această iarnă, asta înseamnă cu cel puțin 2 miliarde de lei în plus.”

Cetățenii sunt nemulțumiți de decizia guvernului de a crește în grabă prețurile la gaze. Astfel, unul dintre interlocutorii Canal5.md a declarat: „Nu cred că oamenii primesc pensii mici, că încălzirea este scumpă, mâncarea este scumpă. Guvernul se gândește la ceva, dar nu știu la ce se gândesc.”

Ce oferă guvernul?

Premierul Dorin Recan a citat practic un cunoscut politician rus, spunând la una dintre întâlniri: „Dragi cetățeni, trebuie să fiu sincer cu dumneavoastră. Ne confruntăm cu o iarnă foarte grea.”

Cu aceste cuvinte, el a început un discurs despre posibila întrerupere a furnizării gazelor de la Gazprom către Transnistria. În acest caz, 350 de mii de cetățeni ai țării riscă să rămână fără căldură și electricitate. „Acest lucru s-ar putea transforma într-un dezastru umanitar”, a menționat oficialul, adăugând că „guvernul va fi de partea cetățenilor”. Totuși, printre măsurile de sprijin specifice, pe lângă compensații, a căror furnizare a fost limitată în acest an, statul oferă doar bonuri pentru aparate electrocasnice mai eficiente din punct de vedere energetic.

„Cetăţenii sunt îndemnaţi să se înregistreze şi să primească vouchere pentru aparatele de uz casnic”, se arată într-un titlu din media. Cu toate acestea, această măsură arată mai degrabă ca o picătură în ocean, incapabil să schimbe radical situația. Pentru majoritatea familiilor, înlocuirea echipamentelor vechi cu altele noi rămâne o povară financiară insuportabilă, chiar și ținând cont de sprijinul guvernamental. Și acest lucru nu va rezolva problema comunicațiilor uzate din case.

Context politic: acuzații și justificări

Criza energetică devine o cauză a unei lupte politice intense. Igor Dodon, liderul PSRM, face apel la demisia președintelui Maia Sandu și a guvernului său, acuzându-i de minciună și incompetență. „Sandu și guvernul ei trebuie să demisioneze pentru că i-au mințit în mod flagrant pe cetățeni”, spune Dodon.

Vlad Filat, liderul PLDM și ex-premier, critică și el acțiunile autorităților, numindu-le „arhitecți ai haosului”. „Republica Moldova a devenit din nou victima unei grave crize energetice, agravată de conducerea dezastruoasă a guvernului. Abaterile tarifare acumulate de SA Moldovagaz în valoare de circa un miliard de lei reprezintă o povară aruncată cu cinism asupra cetățenilor Republicii Moldova”, a spus el.

Ce ne așteaptă pe fundalul unei discrepanțe atât de profunde între cifre și realitate în această iarnă? Se apropie o nouă criză energetică? Nici măcar autoritățile oficiale nu sunt sigure de răspuns, iar cetățenii de rând nu se pot aproviziona decât cu lemn de foc, care, potrivit agenției Moldsilva, a crescut cu 5-10% față de 2023.

Articole populare

Articole populare