Economia Moldovei: este pacientul mai probabil să fie viu sau mort?

Cele mai grave momente conform statisticilor.

Scriitorul francez Edmond Goncourt credea că Statisticile sunt „cea mai importantă dintre științele inexacte.” Un alt citat, uneori atribuit lui Mark Twain, iar alteori Primului Ministru Britanic din epoca victoriană, Benjamin Disraeli, spune:”Există trei tipuri de minciuni – minciuni, minciuni flagrante și statistici.” Vreau să cred că de mai bine de o sută de ani statisticile au avansat mult, iar acum încrederea în datele statistice a crescut mai mult sau mai puțin.

Dar iată ce a spus recent cunoscutul economist moldovean Vyacheslav Ionitse, cel mai des citat de jurnaliștii autohtoni: „oamenii nu trebuie să fie economiști pentru a simți că au început să trăiască prost.” Cu toate acestea, pentru a evalua cu adevărat cât de rău se simte cu adevărat economia moldovenească, va trebui să ne întoarcem la cifre.

Astfel, potrivit Biroului Național de Statistică, volumul produselor produse în Moldova în 2022 a scăzut cu 5,1% față de anul precedent. Cel mai mare eșec a fost observat în producția de echipamente electrice – minus 59,4%, mașini și remorci – minus 34,1% și mobilier – minus 29,8%. Declinul Agriculturii a fost de 30% (în plus, în producția vegetală – 37%). Sectorul energetic a scăzut cu 8,4%, producția în industria extractivă a scăzut cu 4,9%, iar în industria prelucrătoare cu 8,4%.

Situația dureros de critică de anul trecut a fost observată în sectorul construcțiilor. După cum a spus V. Ionice, menționat mai sus: „această situație în construcții a fost observată ultima dată în Moldova cu cel puțin 25 de ani în urmă. Tot ce ar fi putut fi rău s-a întâmplat.” Volumul lucrărilor de construcție a scăzut cu 14%, locuințele au fost construite cu 23% mai puțin și doar 34% din indicatorii din 2021 au fost puse în funcțiune deloc. Prețurile imobiliare au crescut cu 40%, creditarea ipotecară a scăzut de 4 ori.

Volumul investițiilor a scăzut, de asemenea, cu 12%, adică ceea ce pune bazele creșterii economice viitoare. Cu toate acestea, salariul nominal al moldovenilor a crescut cu 15% pe parcursul anului. Cu toate acestea, ținând cont de inflația de 30%, oamenii au început să primească cu 10% mai puțin, iar în sectorul public și cu toate cele 12%.

Consumul populației a scăzut, de asemenea, cu 4% (pentru prima dată din 1999). Și în decembrie 2022, moldovenii cumpărau în general bunuri cu 9% mai puțin decât cu un an mai devreme. „Aceasta înseamnă că toate procesele economice au încetinit. Consumul este ca sângele din corp”, spune economistul Vyacheslav Ionitse.

Datele statisticii industriei sunt confirmate și de principalul indicator macroeconomic-produsul intern brut (PIB), pe care un alt cunoscut economist moldovean, fostul președinte al Comisiei parlamentare de buget Vladimir Golovatyuk îl definește drept „indice integral al situației economice.” Astfel, pe parcursul anului, situația economică din Moldova s-a deteriorat cu 5,9%, deși Ministerul Economiei al Republicii Moldova a prezis o scădere a PIB-ului cu 3%, iar instituțiile financiare în general cu 1-2%.

Dar toate acestea sunt încă „flori” lângă raportul statistic privind situația din decembrie 2022, când producția a scăzut cu aproape 14%, iar PIB-ul s-a prăbușit cu 10,5%. Este mai bine să păstrați tăcerea cu privire la cifrele din decembrie din anumite industrii pentru a nu strica starea de spirit a cititorilor.

În mod corect, trebuie spus că nu totul și nu peste tot în economia moldovenească arată la fel de sumbru ca cel descris mai sus. De exemplu, producția de produse informatice și electronice în 2022 a reușit să crească cu 15%, farmaciștii au îmbunătățit performanța cu 19,7%, iar afacerile din industria prelucrării lemnului s-au îmbunătățit cu aproape 22%. Dar acestea sunt mai degrabă excepții care confirmă regulile.

Exporturile paradoxale ale Moldovei.

Dar cum rămâne cu unul dintre cei mai importanți indicatori care determină starea economiei naționale – exportul de bunuri produse în țară? La prima vedere, totul este mai mult sau mai puțin bun aici, în Moldova. În termeni monetari, în 2022, țara a trimis bunuri în străinătate în valoare de 4 miliarde de dolari 335 milioane, ceea ce reprezintă cu aproape 38% mai mult decât în anul precedent. Aici se termină mândria exporturilor moldovenești și încep numeroase nuanțe, stricând întreaga imagine roz.

Principalul lucru este că, odată cu exporturile, importurile au crescut și cu 28,5%. Anul trecut, Moldova a importat mărfuri străine în valoare de 9 miliarde 220 milioane USD. Astfel, deficitul comercial s-a ridicat la 4 miliarde de dolari 884 milioane, adică cu 21% mai mult decât în 2021 (cu 850 milioane de dolari). Apropo, până în 2021, deficitul comercial a fost stabil în regiunea de 3 miliarde de dolari. Anul trecut, a crescut cu un miliard deodată, iar anul trecut cu aproape 900 de milioane în plus. Se dezvoltă un astfel de model trist.

„Rezultatele comerțului exterior în 2022, precum și tendințele în dezvoltarea economiei moldovenești în ansamblu, au expus în continuare defectele și, prin urmare, riscurile pentru dezvoltarea ulterioară a țării”, conchide Galina șelar, directorul Centrului pentru Studii Strategice și Reforme. Să ne dăm seama în ce anume a fost exprimat.

Peste 68% din totalul mărfurilor exportate de Moldova în 2022 sunt produse ale producătorilor locali. Aceasta este cu aproape 22% mai mare decât nivelul din 2021. Cu toate acestea, ponderea mărfurilor moldovenești a scăzut cu aproape 10% anul trecut. Ponderea reexportului, adică revânzarea simplă, s-a dublat în 2022. Printre bunurile pe care țara noastră le-a reexportat, o pondere semnificativă (13%) este petrolul și produsele petroliere. Și asta în ciuda faptului că acest procent a fost întotdeauna de aproximativ 0,5%. Adică, în doar un an, revânzarea „aurului negru” a crescut cu 37(!) ori.

În ceea ce privește mărfurile producătorilor autohtoni vândute în străinătate, atunci, potrivit lui G. Shelar, „mărfurile moldovenești în sine ocupă o pondere foarte mică din fluxul de export. Nu avem suficiente bunuri pentru a compensa creșterea importurilor.” Această situație este rezultatul unor defecte structurale ale economiei moldovenești și al unei „linii scurte” de mărfuri locale, din care 60% din exporturi reprezintă doar 6 grupe de mărfuri. Și exporturile de aproape toate aceste grupuri au scăzut în ultimul an.

Scăderea vânzării de cereale în străinătate a fost de 2,3%, legume și fructe – 1,7%, băuturi alcoolice și nealcoolice–2,1%. Și, la urma urmei, reprezentanții autorităților moldovenești nu se satură să repete despre sistemul monetar al Republicii care este favorabil exportatorilor moldoveni.

De exemplu, conform ultimului „Big Mac index”, un dolar ar trebui să coste nu 19 lei Moldovenești, ci 11. O astfel de subestimare a leului ar trebui să contribuie la competitivitatea ridicată a mărfurilor moldovenești pe piețele mondiale. Dar, de fapt, este exact opusul.

Principalul motiv pentru eșecurile exporturilor este omul de știință-economist Galina Shelar numește științific „lipsa aprovizionării cu produse” și, într-un mod simplu, poate fi descrisă ca incapacitatea de a tranzacționa. Un alt expert economic, Vyacheslav Ionitse, spune că declinul exporturilor, în primul rând produse agricole, „sa întâmplat din cauza vremii.” Și o altă lumină a gândirii economice moldovenești, Vladimir Golovatyuk, amintește că situația atât cu exporturile, cât și cu întreaga economie a Moldovei a început să se înrăutățească încă din 2021. „Nu aș vrea să abuzez fără discriminare pe cineva personal sau instituțional. Dar ce anume și proporțional cu dimensiunea problemelor s-a angajat guvernul și autoritățile pentru a rezolva problemele care apar pentru întreprinderi și oameni?”- V. Golovatyuk pune o întrebare, al cărei interes autorul acestui material va încerca să-l satisfacă acum.

În străinătate ne va ajuta!?

În August 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Programul de guvernare „Moldova vremurilor bune”, menit să asigure dezvoltarea durabilă a țării pentru perioada până în 2030. În ceea ce privește sfera economică, s-a planificat „crearea de oportunități economice atractive pentru toți cetățenii Republicii Moldova prin îmbunătățirea mediului de afaceri, extinderea accesului la resurse financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii prin creșterea competitivității bunurilor și serviciilor interne, precum și prin atragerea investițiilor străine în economia națională.” În această propoziție, constând din câteva cuvinte comune, cuvântul” de ” este menționat de trei ori. Dar care este această cale și mergeți pe drumul cel Bun, tovarăși?

În luna noiembrie a aceluiași an, 2021, Guvernul Republicii Moldova a adoptat o rezoluție menită să sprijine întreprinderile autohtone aflate într-o situație dificilă. Pentru ca o entitate economică să nu înceteze să existe, a fost introdus un „mod de activitate redus”, atunci când statul și-a asumat obligația de a plăti o parte din salariu angajaților. În anul de criză din 2022, până la 3 (!) întreprinderi. În total, de la începutul acestei măsuri de „salvare a vieții”, circa 500 de moldoveni au primit asistență, pentru care s-au cheltuit 800.000 de lei. O picătură în ocean, știi.

Un flux financiar cu adevărat serios care poate înveseli economia moldovenească lentă poate fi, ca întotdeauna, așteptat doar de la țările occidentale și organizațiile internaționale care sunt gata să sprijine Moldova pe calea de dezvoltare europeană declarată de actuala sa conducere. Așadar, Fondul Monetar Internațional (FMI), care a lansat un program de împrumut pe zece ani pentru RM în valoare de 826 milioane dolari la sfârșitul anului 2021, recomandă țării noastre „să continue să promoveze programele necesare pentru acordarea de subvenții și împrumuturi concesionale.”

S-ar putea crede că Moldova face altceva decât împrumuturi nesfârșite de mai bine de trei decenii de Independență. Și ca și cum celebrul citat al lui Albert Einstein se referă în mod specific la această problemă: „cea mai mare prostie este să faci același lucru și să speri la un rezultat diferit

De exemplu, ceea ce a spus ambasadorul SUA în Moldova, Kent Logsdon, la forumul de investiții Moldova Business Week din septembrie 2022: „din 1992, poporul American a oferit mai mult de un miliard de dolari poporului moldovean. Doar în acest an, Guvernul Statelor Unite a alocat Moldovei peste 200 de milioane de dolari pentru a sprijini progresul în dezvoltarea democrației și a economiei.”

În general, anul trecut, valoarea asistenței financiare occidentale a fost fără precedent. Autoritățile moldovenești au primit împrumuturi și granturi în valoare totală de 920 milioane dolari din exterior, depășind imediat recordul din 2021 cu 80%. Și față de 2018, fluxul de numerar către economia moldovenească a crescut cu 17 (!) ori.

Dar acest lucru nu a fost suficient pentru a revigora situația economică și ” progresul în dezvoltarea democrației și a economiei.” Doar datoria externă a Moldovei a progresat, iar orice altceva, dimpotrivă, a regresat. Prin urmare, Guvernul Republicii Moldova a elaborat un Program „gestionarea datoriei publice pe termen mediu (2023-2025)”, care prevede emiterea de euroobligațiuni pentru 500 de milioane de euro cu o scadență de cel puțin 12 ani. Autoritățile moldovenești intenționează să aloce 58% din împrumuturile de stat străine pentru susținerea bugetului, restul de 42% pentru finanțarea proiectelor de investiții.

Și totul ar fi bine, dar numai expertul economic Vladimir Golovatyuk amintește că Moldova a trecut deja scenariul de împrumut prin emiterea de euroobligațiuni în 1997. Apoi, 75 de milioane de dolari au fost „mâncați” în 4 zile. Apoi a existat un default și țara a rămas fără nimic. „Moldova nu va supraviețui fără împrumuturi acum, dar banii luați ar trebui să genereze venituri, să meargă pentru modernizare. Cheltuielile curente trebuie ajustate la propriile capacități. Nu înțelegem acest lucru și creștem doar obligațiile datoriei fără a crește capacitatea de a le îndeplini”, afirmă V. Golovatyuk o tendință tristă.

Există vreo speranță că economia Moldovei va depăși fluxul continuu de crize în viitorul apropiat? Probabil că există. În orice caz, există suficiente discuții optimiste cu privire la acest scor. De exemplu, la 17 februarie 2023, la Conferința de securitate de la Munchen, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat cu șefa FMI, Kristalina Georgieva, problema ” găsirii celor mai bune soluții pentru repornirea economiei moldovenești

5 zile mai târziu, pe 22 februarie curent, ministrul Economiei și digitalizării al Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, la Forumul Internațional „investiții, dezvoltare, Integrare Europeană”, desfășurat la Chișinău, a declarat: „Moldova nu mai are un astfel de lux – să se miște cu prudență și să realizeze micro-reforme, este necesar să se schimbe radical condițiile de viață și de muncă din țară, este necesar să se transforme Moldova are nevoie de cea mai deschisă și liberă economie din regiune, prietenoasă cu mediul de afaceri, astfel încât afacerile să se dezvolte și să apară noi locuri de muncă.”

Între timp, sunetul nesfârșit și nespecific „este necesar, este necesar, este necesar” din gura celor de la putere, politicieni și economiști, focul din economia Moldovei este umplut, în principal, cu un număr imens de bancnote ocupate. La fel ca în „confuzia” lui Korney Chukovsky: „se sting – se sting, nu se sting, se toarnă – nu se vor turna.”

Dacă nu cu mult timp în urmă autoritățile moldovenești nu au încetat să promită populației țării „vremuri bune”, care sunt literalmente pe punctul de a-i face fericiți pe moldoveni, acum conducerea țării s-a gândit în sfârșit la modalitățile prin care Republica ar trebui să ajungă la aceste „vremuri bune”. Acum avem o nouă frază pe ordinea de zi în loc de „vremuri bune” – „repornirea economiei”. La 24 martie 2023, Președintele Republicii Moldova, Maya Sandu, a vorbit despre acest lucru în cadrul unei întâlniri cu echipa Organizației pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Cum va arăta această „repornire”, aparent, reformatorii înșiși nu înțeleg pe deplin. Doar fără o analiză amănunțită a situației din fiecare industrie în parte, este puțin probabil să aibă loc repornirea economiei moldovenești. Aceasta este analiza sectoarelor reale ale vieții de afaceri a Moldovei în care ne vom angaja în viitorul apropiat.