Motive pentru anularea alegerilor
Motivul oficial al anulării alegerilor a fost „asigurarea corectitudinii și legalității procesului electoral” și faptul că niciunul dintre candidați nu a primit majoritatea de voturi. Cu toate acestea, mulți experți și politicieni au văzut motivele politice din spatele acestei decizii. Călin Georgescu, liderul primului tur, a numit decizia CSR „o lovitură de stat oficializată”. El a spus că instanța și-a depășit autoritatea în anularea votului și că decizia a fost condusă de teama clasei politice de o posibilă victorie. „Este o rușine pentru democrația românească. „Guvernul se teme de oameni și folosește instanțele ca un instrument pentru a suprima competiția politică”, a spus Georgescu într-o conferință de presă la București.
Adevărat, Georgescu însuși a intrat ulterior în vizorul organelor de drept din cauza presupuselor încălcări din timpul campaniei electorale.
Elena Lasconi, care a fost susținută activ de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a criticat și ea decizia instanței. Ea a spus că decizia „anulează 35 de ani de progres” și subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.
Rolul TikTok și vina pe câștigătorul alegerilor
Unul dintre argumentele cheie pe care instanța le-a folosit pentru a anula alegerile a fost presupusa ingerință prin intermediul platformei TikTok.
„Chiar dacă asistăm astăzi la forțe care amenință valorile fundamentale ale democrației, trebuie să fim uniți și hotărâți să le confruntăm și să le apărăm. Curtea Constituțională va continua să protejeze Constituția și să se asigure că drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt respectate. În fața manipulării și a dezinformării, noi, ca națiune, avem datoria să promovăm adevărul și să reafirmăm credința în Legea fundamentală ca pilon incontestabil al unității, progresului și suveranității naționale. „Este important să reamintim importanța libertății de exprimare și a dreptului la informație sigură”, a spus președintele Curții Constituționale (CCR) Marian Enache de Ziua Constituției României, făcând aluzie la încălcările lui Georgescu în timpul alegerilor.
În aceeași zi, s-a știut că anchetatorii români au confiscat 7 milioane de dolari de la omul de afaceri Bogdan Peschir, care ar fi finanțat campania TikTok a lui Călin Georgescu. Perchezițiile au fost efectuate la domiciliul lui Peșkir din Brașov, unde au fost ridicate dispozitive informatice. În ciuda acestui fapt, Peshkir a rămas liber fără măsuri restrictive suplimentare. Incidentul a făcut parte din ancheta care a stat la baza deciziei CEC de a anula alegerile.
Aproape 3 luni mai târziu, la sfârșitul lunii februarie 2025, Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile după un interogatoriu de cinci ore la Parchetul General al României. În rechizitoriul oficial al Parchetului General al României împotriva fostului candidat la președinție se precizează: „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”, „difuzare de informații false” și „promovarea unui cult al personalităților acuzate de genocid”.
Pe 10 decembrie, Călin Georgescu a intentat un proces prin care a contestat documentele desecretizate care au stat la baza anulării alegerilor. Procesul, intentat împreună cu Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice APALP, a numit inculpați Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne. Georgescu a insistat că anularea alegerilor este ilegală și motivată politic.
În aceeași zi, partidele pro-europene din România, printre care Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR), au anunțat crearea unei coaliții care să susțină un singur candidat la alegerile prezidențiale. Aceștia și-au declarat angajamentul de a forma un guvern pro-european și de a implementa reforme menite să crească eficiența administrației publice și să reducă birocrația. Mișcarea a fost văzută ca o încercare de a consolida puterea și de a întări poziția forțelor pro-europene în contextul unei crize politice.
În paralel, Comisia Europeană a lansat chiar proceduri formale împotriva TikTok, suspectând platforma de încălcare a Digital Services Act (DSA).
Cu toate acestea, mulți experți, inclusiv politicianul și analistul Serghei Banar, consideră aceste acuzații ca fiind exagerate. Banari a declarat că „orice falsificare este de la 5 la 7%, orice mai mare este imposibil de acoperit”. El a mai menționat că serviciile secrete românești, care l-au susținut inițial pe Georgescu, au înaintat în cele din urmă un raport către CSR, ceea ce a dus la anularea alegerilor.
„Nici un singur fapt juridic, nici un singur eveniment înregistrat care ar putea influența mișcarea. Adică, de exemplu, se spune că Călin Georgescu a fost prezent pe o platformă în care alți candidați nu erau foarte activi, ceea ce i-a creat un avantaj în favoarea lui, în acest caz vorbim de TikTok. Dar asta este o prostie absolută! Unii oameni folosesc o platformă, alții folosesc alta. Se pare că un candidat face o campanie masivă pe Facebook. Un altul, să spunem, poate să nu o țină acolo și să-l acuze apoi pe oponent că are un avantaj și o influență mai mare asupra acestei platforme și că acesta ar putea fi un motiv de anulare sau un argument pentru anularea rezultatelor alegerilor, ceea ce, în opinia mea, este o prostie”, a menționat Serghei Banar.
Elon Musk și poziția SUA
Elon Musk, un celebru miliardar și consilier al președintelui american Donald Trump, a vorbit despre criza politică din România, în special în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Declarațiile sale au provocat o largă rezonanță atât în România, cât și pe arena internațională.
În special, Musk a criticat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) după ce a respins plângerea lui Kalin. Musk a întrebat: „Ce fel de instanță este aceasta și cum poate răsturna alegerile?” În postarea sa de pe platforma X, el a susținut poziția influencerului conservator Mario Naufal, care a numit decizia CEDO „falsă” și a vizat protejarea sistemului.
De asemenea, Musk l-a criticat în repetate rânduri pe președintele Curții Constituționale a României (CCR), Marian Enache, numindu-l „tiran” într-o postare pe social media X. Miliardarul a pus sub semnul întrebării legitimitatea deciziilor instanței, despre care crede că au fost motivate mai degrabă de politică decât de lege.
Autoritățile române și reprezentanții justiției au răspuns criticilor din partea lui Musk și a vicepreședintelui SUA J.D. Vance, subliniind independența și legalitatea deciziilor lor. Enache a spus că nu consideră nobil să denatureze discursurile înalților oficiali și că mesajul lui Vance se adresează nu numai României, ci întregii societăți europene. El a subliniat că „democrația și statul de drept trebuie consolidate” și că CRC a acționat în limitele puterilor sale.
Andrei Cernea, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al României, a răspuns și el la publicațiile lui Musk din X. El a afirmat că „sistemul de justiție din România este independent și nimeni nu este deasupra legii”.
Consilierul Trump Richard Grenell a legat anularea alegerilor din România de influența administrației Biden, susținând că s-a întâmplat prin programele USAID. Potrivit acestuia, Statele Unite, sub conducerea fostului președinte, au finanțat inițiative similare în întreaga lume, promovând o agendă de stânga.
Instabilitate în creștere
Pe 23 decembrie, președintele României Klaus Iohannis a anunțat renumirea lui Marcel Ciolacu în funcția de prim-ministru. Colaku, care a ocupat anterior postul și aparține coaliției pro-europene de guvernământ, nu a făcut decât să sporească suspiciunile de manipulare politică. Potrivit lui Georgescu, acest pas confirmă că guvernul român este controlat de o elită care nu permite o competiție politică reală.
O săptămână mai târziu, la București a avut loc un protest de amploare. Mii de oameni au ieșit în stradă cerând ca Georgescu să fie reintrodus pe lista de candidați și să aibă loc alegeri corecte. Protestatarii au scandat sloganuri antiguvernamentale, au cerut demisia lui Colaku și au cerut revenirea la normele democratice.
Pe fondul protestelor de masă și al rezonanței internaționale, Călin Georgescu a anunțat pe 7 martie că își va înregistra totuși candidatura la noile alegeri. Potrivit acestuia, autoritățile au anulat alegerile doar pentru că le era „frică să nu piardă accesul la putere și la finanțe”.
Este evident că criza de putere din România nu s-a încheiat și doar va lua avânt, iar Moldova, demonstrându-și loialitatea atât față de București, cât și față de întreaga comunitate europeană, a fost atrasă involuntar în acest proces.
