Cine sunt acești români din vârful Moldovei?
„România este umărul pe care ne sprijinim atunci când lucrurile sunt grele. Dar și umărul cu care mergem în momentele de bucurie. Și avem nevoie de un umăr puternic! – a spus ea în noiembrie în timpul alegerilor prezidențiale din România, susținând-o și deschis pe candidata cu minte europeană Elena Lasconi.
Șeful statului nostru afirmă constant public în mass-media, la evenimente internaționale și pe rețelele de socializare că „soarta Moldovei este strâns legată de soarta României”.
Un asemenea zel este de înțeles – doamna Sandu însăși are cetățenie română, la fel ca și alți politicieni care dețin funcții importante în guvern. Astfel, printre români se numără președintele parlamentului Igor Grosu, trei judecători și președintele Curții Constituționale Domnica Manole și președintele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) Anca Dragu.
Aceasta din urmă a primit un premiu pentru contribuția sa la integrarea europeană a Moldovei la o gală din România la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Câteva zile mai târziu, cetățeanul român Mihnea Constantinescu, care primise cetățenia moldovenească, a fost numit de Parlament în funcția de vicepreședinte al Băncii Naționale și membru al Comitetului Executiv.
Românul Nicolae Grigore lucrează la BNM ca consilier UE în domeniul serviciilor financiare.
Lista poate fi continuată – de exemplu, fostul premier Natalia Gavriliță, devenită deputată în Parlamentul Republicii Moldova în urma alegerilor din 2024, nu conduce guvernul de doar doi ani.
Ne va salva România de dependența energetică de Rusia?
În ultimii ani, Moldova și-a consolidat semnificativ cooperarea energetică cu România, ceea ce a dus la o schimbare vizibilă în structura aprovizionării sale cu energie. Potrivit Energocom, în primele nouă luni ale anului 2024, două treimi din totalul importurilor de gaze din Moldova au provenit de la mari producători români precum Petrom și Romgaz.
De la începutul anului 2025, România a devenit principalul furnizor de energie electrică pentru malul drept al Nistrului, asigurând aproximativ 60% din necesarul său. Cu toate acestea, o astfel de dependență este însoțită de o creștere semnificativă a costurilor. Prețul energiei electrice din România este de 126,75 euro pe MWh, adică aproape dublu față de prețul anterior de 66 de dolari (64,07 euro) pe MWh pe care Moldova l-a plătit până la 1 ianuarie 2025 pentru energia electrică produsă la Centrala Raională a Statului Moldova din Transnistria.
Premierul moldovean Dorin Recean a remarcat că este mai avantajos din punct de vedere economic pentru malul drept al Nistrului să achiziționeze energie electrică în România decât să furnizeze gaze Centralei Raionale a Statului Moldova pentru producția ulterioară de energie electrică.
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a exprimat, de asemenea, o poziție fermă împotriva revenirii Moldovei la utilizarea gazului și a electricității rusești. „Nu vrem gaz rusesc. România se află într-o situație favorabilă, nefiind dependentă sub nicio formă de gazul rusesc. Producția noastră este suficientă pentru a ne acoperi nevoile, iar la fiecare întâlnire a miniștrilor energiei din Uniunea Europeană am îndemnat țările dependente de gazul rusesc să înceteze să-l mai folosească în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a spus el.
Totodată, potrivit Profit.ro. România a încheiat anul 2024 ca fiind a treia cea mai scumpă piață spot de energie electrică din Uniunea Europeană, cu un preț mediu zilnic de 103,5 euro pe MWh, în urma Irlandei și Italiei.
Astfel, teza fostului deputat al Parlamentului Republicii Moldova Veaceslav Ioniță că „România este colacul nostru de salvare în condițiile crizei energetice” pare destul de controversată, dar în contextul actual nu există alternativă, dat fiind fondul politic al situației.
Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spinu a lăsat să se înțeleagă caracterul politic al deciziei de reorientare a furnizării de gaze și energie electrică a Moldovei, pentru care a primit critici de la foștii săi colegi.
„Nu știu cât valorează libertatea unei persoane. Nu știu cât costă libertatea, dar sunt sigur că costă mai mult decât toți kilowați-oră de energie electrică pe care o persoană sau o familie îi consumă într-o viață. „Și cât costă libertatea țării, libertatea Moldovei?” – a întrebat Spynu.
Ne unim sau nu?
S-a cunoscut recent că România va construi patru poduri noi peste Prut. Acesta nu este singurul proiect de infrastructură din București care vizează întărirea legăturilor cu vecinii săi, deși nici în România lucrurile sunt departe de a fi bine.
În primul rând, inflația. Potrivit datelor biroului de statistică al Uniunii Europene Eurostat din noiembrie anul trecut, România rămâne țara cu cea mai mare rată de creștere a prețurilor din UE pentru a noua lună consecutiv, cu o rată de 5,4%.
Instabilitatea politică asociată cu amânarea alegerilor prezidențiale până în vara anului 2025 este al doilea punct important de luat în considerare.
Ministrul Apărării Naționale de la București, Angel Tilvar, susține că „România a adus o contribuție importantă din punct de vedere economic la buna desfășurare și normalizare a vieții în Republica Moldova”. Îi face ecou un observator politic din partea moldovenească, Anatol Tăranu. Potrivit acestuia, „ponderea societății moldovenești care vede România ca o punte către Uniunea Europeană este în creștere, iar uniunea cu România este percepută ca fiind cea mai ușoară cale către o integrare rapidă”.
Tocmai calea cea mai scurtă către integrarea europeană este considerată de conducerea țării noastre în această etapă drept principalul factor în alegerea partenerilor geopolitici. În această poziție, elita politică este gata să ignore chiar și uneori criticile obiective din partea Moscovei că „actualele autorități moldovenești nici măcar nu consideră Republica Moldova un stat suveran și pur și simplu încearcă să o adapteze”.
