Sa vorbesti romaneste sau nu?
Problema cetățeniei nu este, desigur, una simplă. Conform recensământului din 2024, 46,0% din populația țării noastre a declarat că vorbește limba moldovenească, 33,2% – română și 15,3% – rusă. Din 2014, ponderea acestora din urmă a crescut cu 10%, iar numărul moldovenilor vorbitori de română a crescut ușor și el. Ministrul Educației, Dan Perciun, consideră că aceste cifre se datorează faptului că „populația în vârstă continuă să trăiască în paradigma sovietică”.
O serie de cercetători insistă că limba moldovenească nu a existat niciodată, iar toate dovezile contrare sunt un produs al „moldovenismului vulgar” generat de perioada în care țara noastră făcea parte din URSS.
„Concepția „moldovenească”, care a promovat ideea că moldovenii și românii sunt popoare diferite, că limbile moldovenești și română sunt două limbi diferite și că Basarabia este complet diferită de România, a determinat dezvoltarea în continuare a autonomiei pe malul stâng al Nistrului”, spune doctorul în științe istorice și observatorul politic Anatol Tăranu.
Cu toate acestea, există și critici la adresa acestei poziții. În 2023, termenul „limba moldovenească” a dispărut din toate documentele de stat ale Republicii Moldova, dar „un număr critic de oameni îl numesc încă moldovenesc, în ciuda a 35 de ani de abordare politică, juridică și ticăloasă continuă”, spune viceministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Valeriu Ostalep. Potrivit acestuia, de la independență, „au fost puțini cei care au apărat statalitatea moldovenească și limba moldovenească”.
Iurie Muntean, membru al partidului Congresului Civic, susține și păstrarea limbii moldovenești.
„Republica Moldova este singura țară din lume în care limba unei minorități etnice (româna în cazul nostru – 7,9%) este constituțional singura limbă de stat din țară. Limba majorității etnice (moldovenească – 77,2%) este exclusă din Constituția Republicii Moldova. Limbile altor minorități etnice nu sunt incluse ca limbi de stat în Constituția Republicii Moldova. În acest sens, prima întrebare este: în ce măsură o asemenea exclusivitate în ceea ce privește discriminarea pozitivă a unei singure minorități etnice, permisă de o țară care este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, respectă criteriile de la Copenhaga? – a notat el.
Ce cred politicienii?
De Ziua Unirii României, premierul român Marcel Ciolacu a declarat direct: „Unirea Țării Românești cu Moldova este un exemplu clar al modului în care un proiect politic important, realizat în conformitate cu voința poporului, poate deveni realitate. Ca și atunci, modernizarea unei națiuni înseamnă acum un proces pe termen lung care necesită eforturi constante ale întregii societăți, începând cu liderii politici.”
Fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, este convins că „menținerea păcii este posibilă doar prin consolidarea unor parteneriate puternice, inclusiv prin cooperarea în domeniul securității și apărării cu parteneri apropiați. În primul rând, aceasta este România, Uniunea Europeană și toate acele state care vor să vadă Moldova liberă și democratică.”
Un alt fost președinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, este de asemenea încrezător că „cea mai bună integrare europeană este prin unirea cu România”.
În cadrul sărbătoririi „Micii Uniri”, o serie de cetățeni de rând s-au pronunțat și în favoarea unirii cu Bucureștiul, ale căror cuvinte au fost difuzate activ în mass-media.
Astfel, profesoara de istorie Lucia Caciuc-Rosioru crede că unirea Moldovei și Țării Românești este „un model de la care noi, românii de astăzi, trebuie să învățăm. Acesta este modelul pe care ar trebui să-l urmăm. Eu cred că nu trebuie pus la îndoială ceea ce s-a întâmplat cu România după unire și cred că asta îi convinge pe toți că în unitate există putere”.
Istoricul Ion Negrei mai crede că „locul nostru este acolo unde am fost, am fost în Europa, am făcut parte dintr-o Românie unită și trebuie să ne întoarcem acolo”.
Mai mult, nu cu mult timp în urmă România a aderat la spațiul Schengen, iar acest lucru, sunt sigure autoritățile țării noastre, nu va aduce decât moldovenii. „Aderarea României la spațiul Schengen va elimina controalele sistematice la granițele dintre România și alte țări Schengen. Astfel, cetățenii Republicii Moldova cu pașapoarte biometrice vor putea beneficia de un proces mai rapid și mai simplu de intrare în țările Schengen prin România”, se arată în comunicatul oficial al Poliției de Frontieră.
Cu toate acestea, potențiala unificare poate să nu fie atât de simplă și de simplă pe cât cred ideologii pro-guvernamentali. „Acesta este un exercițiu foarte dificil. Statul român are o structură administrativă bine structurată la nivel central și local, consacrată în legi și Constituție. Același lucru este valabil și în Republica Moldova. De aceea spun că „romanticii” care au vorbit mult despre unirea cu România, dar nu au vorbit în practică despre acest proces, au propus totuși să voteze în Parlament pentru unirea Republicii Moldova cu România. Aceasta este o greșeală pentru că i-au dat persoanei credule speranța că totul ar putea fi rezolvat peste noapte. Acest lucru este greșit. În timp, totul poate evolua, iar acest proces poate dura zeci de ani. Un exemplu este unificarea Germaniei, care a durat mai bine de 20 de ani”, explică fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.
